Când am pus „Angofa” pe GPS, nu reușea nicicum telefonul să calculeze ruta, vedeam localitatea pe hartă și atât, știam că e lângă Sighișoara. Dar n-am ajuns în niciun sat, nu unul așa cum ne imaginam. Am poposit la Centrul pentru Natură Angofa.
Grădini și case de vacanță
Angofa e un cătun, în județul Mureș, cu doar patru case, unde câțiva oameni își țin grădină sau casă de vacanță, nu are electricitate, asfalt, canalizare sau rețea de gaz. Ar fi două motive pentru care locuitorii de aici și-au mutat casele în Sighișoara în comunism:
- comuniștii investeau în infrastructura de la oraș, nu de la sat, de aceea oamenii au plecat văzând că nu se investește deloc;
- una dintre cele mai mari alunecări de teren din țară se desfășoară pe aceste meleaguri.
Ce este Angofa?
Angofa este un cătun aproape dispărut din județul Mureș, situat în apropiere de Sighișoara. Din 2016, locul a fost transformat de Fundația ADEPT într-un centru dedicat conservării biodiversității, restaurării ecologice și educației pentru natură. Astăzi, Centrul pentru Natură Angofa găzduiește activități pentru elevi, studenți, profesori și cercetători din România și din străinătate.
Cum a renăscut Angofa
Începând cu anul 2016, satul a primit un destin nou, datorită fundației ADEPT, cu sediul în satul Saschiz. Au fondat ONG-ul în anul 2004 și mizează pe conservarea mediului și pe sprijinirea dezvoltării rurale durabile în Transilvania. Printre colaboratorii lor se numără și Fauna & Flora — cea mai veche organizație internațională de conservare a naturii din lume. Ei le-au recomandat, ca ONG de conservare, să achiziționeze terenuri în zonă și să pornească efectiv pe drumul conservării biodiversității.
„Având teren propriu poți să experimentezi și să faci conservare și protejare exact așa cum îți propui, fără să fii condiționat”, ne explică Mădălina Marian, biolog și coordonator al Centrului pentru Natură Angofa.
Parteneriatele cu fermierii sunt excelente și oricum au proiecte comune pentru conservare, dar achiziția de terenuri era un atu. La acel moment Angofa prezenta un potențial imens, pentru că erau multe terenuri de vânzare, unele ultra-pășunate. Astfel, au început să facă restaurare ecologică și să protejeze biodiversitatea.
Restaurarea pajiștilor și conservarea biodiversității în Colinele Transilvaniei
Au amenajat aici o fermă demonstrativă, au renovat o gospodărie tradițională, Casa Maria, și fosta clădire a școlii din sat, promovând biodiversitatea acestei zone — Podișul Hârtibaciului — al doilea cel mai mare sit Natura 2000 din România, după Delta Dunării.
În 2016, Răzvan Popa (biolog și coordonator de proiecte la ADEPT), care se ocupa de managementul pajiștilor, a făcut un plan de pășunat, care viza și preluarea unor vaci Angus și acestea, prin rotație, pășunează diverse zone. Pasc maximum două săptămâni, apoi sunt mutate, ca să sporească refacerea florei.
„Am restaurant mai multe hectare de fâneață, iar prin intermediul vacilor le-am arătat fermierilor că îi înțelegem, știm cu ce se confruntă, dar am găsit soluții”, spune Mădălina.
Tot ea mărturisește că în primii ani au învățat cum funcționează și că în continuare învață, au schimburi de experiență cu fermieri din alte țări și împărtășesc tehnici de refacere a pășunilor.
Au în acest moment aproape 200 de hectare de teren, 120 de vaci și cam 70 de viței.
Evenimente și activități pentru comunitate la Angofa
Fundația ADEPT a început activitățile de educație și evenimentele culturale în anul 2019, ca să promoveze conceptul de biodiversitate a naturii.
„Pentru noi, românii, e foarte normal să ascultăm pajiști pline cu greieri”. Mădălina spune că „am avut un grup din Anglia și era un cuplu mai în vârstă, oameni extrem de modești, moștenitori ai unui castel, imobil aflat în familie de peste 800 de ani, cu activități turistice la castel, cu aproape 200 de angajați — totul foarte bine pus la punct. Ei au rămas efectiv fascinați că în pajiștile noastre poți să vezi așa diversitate de plante și animale, poți auzi așa de multe sunete ale insectelor. Au fost șocați că au văzut un cal de iarbă”.
Sunt specii care nu se mai întâlnesc în restul Europei, iar aici sunt normale, de aceea fundația își propune să arate asta și românilor, dar mai ales să înțeleagă că trebuie protejate. Și încearcă asta prin evenimente.
Au organizat în aprilie 2026, un eveniment care își doresc să devină anual, Parada fluturilor, unde au creat zmeie în forma speciilor fluturilor care populează zona. Au lansat și 60 de zmeie, au avut muzică live la pian, plimbări ghidate de un entomolog (om de știință care studiază insectele).
Cercetare și educație pentru natură în vechea școală din Angofa
Pe lângă evenimentele la care participă comunitatea locală, la Centrul Angofa se desfășoară și vizite de lucru, care pot ține de la un weekend până la o lună. „Colaborăm foarte bine și cu școlile private. Vin de la Cluj, de exemplu, cu trenul, le luăm bagajele de la gară, apoi venim pe jos prin rezervația de stejari Breite către Angofa.” Lucrează și cu studenți internaționali.
De ce este importantă educația pentru natură
Noi am fost cu Mădălina într-o seară la școală să ducă mâncare studenților și să ude plantele de acolo, au o mică grădină cu legume și plante aromatice.
Gardul care împrejmuiește plantele a fost creat în „Școala altfel” de copiii de la clasa a VII-a de la o școală din Sighișoara: au făcut gardurile, au pus semințele.
„Suntem parte a destinației Colinele Transilvaniei și pe teritoriul acesta sunt 44 de școli, noi lucrăm cu toate.”
În România mai sunt încă trei centre de educație pentru natură, dar cu specific diferit. Sunt foarte puține, comparativ cu alte țări, de exemplu în Cehia sunt 200 de astfel de centre. În afară, școlile sunt obligate să deruleze activități de educație pentru natură, în România, la acest moment nu este, avem Săptămâna Verde, dar nu e obligatoriu un parteneriat derulat cu un centru de educație pentru natură.
Am întrebat-o pe Mădălina cum îi simte ea pe copii atunci când pleacă după o activitate în centrul Angofa.
Spune că sunt mai multe categorii. Sunt grupuri cărora le iau telefoanele și protestează instant „Ce mă fac, vai, dar ce prostie! De ce am venit?! Cum adică ne iau telefoanele, nu se poate așa ceva. Ce mă interesează pe mine un stejar vechi de 500 de ani?” Apoi, la final nu mai vor să plece. În plus, își depășesc multe frici: «doamna, uite că nu mi-e frică, am pus mâna, uite pot să-l iau. Și uite, știu asta».”
De la sat. În fiecare duminică dimineață.
Culegem (po)vești și le semănăm într-un newsletter dedicat satului românesc.
Fără spam, te dezabonezi când vrei.
Prin abonare ești de acord cu Termenii și Politica de confidențialitate Substack.
Esența activităților cu copii
Partea de cercetare ocupă un loc important în activitatea centrului de la Angofa, fiind un punct de interes pentru domeniul biologiei și nu numai. Însă, Mădălina punctează importanța activităților dedicate copiilor din școlile românești:
Când avem activități, noi nu ne dorim automat să devină viitor biologi sau viitori oameni de știință, ceea ce ar fi foarte fain, dar noi ne dorim, în special, să creștem dragostea de natură și să fie mai înrădăcinată în mințile oamenilor decât este acum.
Mădălina consideră că o introducere în conservarea și protejarea biodiversității îi va determina pe copii să se gândească de două ori sau de trei ori înainte să facă orice acțiune.
Ne dorim ca prin activitățile noastre să fie pur și simplu conștienți că nu putem să respirăm nici betoane și nici bani și că avem nevoie de natură. Și mai ales că nu natura este a noastră, este invers, noi suntem ai ei.
La Angofa am descoperit, cu adevărat, o comoară. Am fi stat acolo nu doar câteva zile, ci câteva luni, fiindcă la tot pasul am avut ceva de învățat, de descoperit. În acest articol De la sat, am scris mai mult despre nevoia de colaborare dintre astfel de centre și școlile din România. Într-un articol viitor o să povestim și despre vizitele de lucru ale studenților străini de la Școala din Angofa și despre provocările legate de pășunatul intensiv.
Unde se află Angofa?
Angofa este un cătun din județul Mureș, situat în apropiere de Sighișoara, în zona Colinele Transilvaniei.
Ce este Centrul pentru Natură Angofa?
Centrul pentru Natură Angofa este un loc dedicat conservării biodiversității, restaurării ecologice, educației pentru natură și cercetării.
Cine administrează Centrul pentru Natură Angofa?
Centrul a fost dezvoltat de Fundația ADEPT, organizație implicată în conservarea biodiversității și dezvoltarea rurală durabilă în Transilvania.
Ce activități se desfășoară la Angofa?
La Angofa au loc activități de educație pentru natură, cercetare, workshop-uri, evenimente culturale, activități cu școli și sesiuni de lucru pentru studenți, profesori și cercetători.
De ce este importantă zona Angofa pentru biodiversitate?
Angofa face parte din peisajul ecologic al Colinele Transilvaniei, o zonă importantă pentru conservarea pajiștilor, plantelor și animalelor specifice peisajelor rurale tradiționale.