Belcești - Blocurile de la sat nu arată prea bine. De ce? Iași

Niciunul dintre blocurile comunei Belcești, județul Iași, nu a mai fost renovat complet de la construirea acestora, între 1970 și 1990. De ce nu sunt renovate?

Blocurile din comuna Belcești, județul Iași, au fost construite între anii 1970-1990, în cadrul unui program național de urbanizare a mediului rural. Aceste imobile, cu 2-4 etaje, realizate din beton prefabricat, au fost proiectate pentru o durată de viață estimată între 50 și 70 de ani.

Acestea sunt aproximativ jumătate din blocurile comunei. Sunt situate în centrul localității, în cerc.

Programul național de urbanizare a mediului rural din Români a constat în crearea blocurilor, a locuințelor, și dezvoltarea infrastructurii în stat, cu scopul transformării și modernizării comunităților rurale. Acest program urmărea să ofere locuințe colective, cu facilități moderne, pentru populația rurală, în special pentru angajații din cooperative agricole și alte întreprinderi locale.

Blocurile sunt situate în centrul comunei, într-o zonă intens circulată. Aici este cea mai mare concentrație de magazine din Belcești. Cu toate acestea, degradarea imobilelor este atât de avansată că descurajează potențialii investitori sau noi locuitori, afectând negativ imaginea localității. La recensământul din 2002, în aceste blocuri locuiau 684 de persoane.

Fațadă degradată și plouată a unui bloc.

În prezent, mai multe blocuri prezintă semne clare de uzură și deteriorare. Structurile din beton au fisuri, fațadele sunt deteriorate, iar infiltrațiile de apă afectează atât pereții, cât și instalațiile interioare. Acoperișurile au țigle căzute sau sparte, iar spațiile comune sunt neîntreținute. Niciunul dintre blocuri nu a mai fost renovat complet de la construirea acestora.

Blocuri cu reparații și modificări individuale, nu există un plan unitar de renovare, așadar fiecare a folosit materiale și finisaje diverse.

Acoperiș cu țiglă care stă să cadă. Nu a mai fost renovat de aproximativ 35 de ani.

În primul rând, scările degradate și instabile pun în pericol siguranța locatarilor, crescând riscul de accidente, mai ales pentru copii sau persoane în vârstă.

În primul rând, scările degradate și instabile pun în pericol siguranța locatarilor, crescând riscul de accidente, mai ales pentru copii sau persoane în vârstă.
Pe lângă aspectele legate de siguranță (ex: în caz de cutremur), degradarea afectează și confortul locatarilor. Blocurile vechi au o izolație termică slabă, ceea ce înseamnă că locuințele sunt greu de încălzit iarna și se supraîncălzesc vara. Acest lucru duce la costuri mari pentru încălzire și la disconfort termic. De asemenea, umezeala și igrasia care apar din cauza infiltrațiilor pot afecta sănătatea respiratorie a celor care locuiesc acolo. Aspectul neîngrijit al clădirilor și al spațiilor comune generează un sentiment de nesiguranță și scade calitatea vieții, afectând și valoarea proprietăților.

Primarul comunei, Dumitru Tănase, confirmă dificultățile: „S-au făcut încercări de izolare termică prin Programul Național de Reabilitare a Locuințelor (PNRL), dar acestea nu s-au realizat pentru că nu există o asociație de proprietari legal constituită.” Lipsa unei structuri organizate împiedică accesarea fondurilor și implementarea unor proiecte de renovare esențiale.

Această zona este intens circulată, iar blocul actual se numără printre cele mai degradate din localitate.

Acesta este geamul de la o scară de bloc. În acest imobil locuiesc oameni, deși pare o zonă părăsită.

Blocurile din Sud, văzute din parcul copiilor.

Valentina Măricean, locuitoare a unui bloc din Belcești, povestește: „Legal, noi nu suntem foarte în regulă. Noi trebuie sa avem o asociație de proprietari, ea presupune ca apartamentele să fie intabulate, să faci niște lucruri legale prin asociație. Nu toate apartamentele sunt intabulate. Este într-un fel o formă de asociație, dar nu este legală, prin urmare nu poți face multe lucruri”.

Tot ea a menționat că nu există sistem centralizat de încălzire. Căldura se face la sobă – uneori improvizată – care încălzește una, două camere; iar depozitarea lemnelor este o altă problemă legală și de siguranță, primăria refuzând să aloce spații adecvate.

Valentina Măricean este profesoară de matematică la una dintre școlile comunei. Stă în acest bloc de când s-au împărțit apartamentele, în jurul anului 1992.

Aceasta e o sobă pe care a proiectat-o deoarece avea probleme cu cea veche. Un alt motiv e că a avut nevoie de o sursă de căldură mai mare.

Un alt aspect care ridică probleme în blocurile din Belcești este starea subsolurilor. Mai multe dintre acestea sunt deschise și neîntreținute, iar în interior se adună deșeuri și mizerie, creând un mediu nesigur pentru locatari, în special pentru copii. Subsolurile deschise pot reprezenta un pericol, fiind accesibile celor mici fără supraveghere. În unele cazuri, subsolurile sunt închise, însă nu există o gestionare unitară a acestora.

Groapa de gunoi de la subsol

Situația blocurilor din Belcești reflectă provocările cu care se confruntă locatarii comunei, unde blocuri construite în perioada comunistă necesită intervenții pentru a asigura condiții decente de locuit. Lipsa unei asociații de proprietari legal limitează accesul la programul de finanțare și proiecte de reabilitare, iar acest aspect rămâne un obstacol în procesul de modernizare a locuințelor.

Conform Institutului Național de Statistică, la 1 decembrie 2021, România avea 10 milioane de locuințe, scrie Europa Liberă România. Un sfert din ele au fost declarate neocupate: 1,26 milioane în mediul urban, 1,25 milioane în rural.

Date din 2016 arătau că peste 3 milioane de locuințe de la oraș sau de la sat aveau nevoie de lucrări urgente, inclusiv blocuri din perioada socialistă. Într-un articol din 2010, se menționează că în mediul rural erau 3,85 de milioane de locuințe, aproape jumătate fiind construite pe vremea lui Nicolae Ceausescu, dar nu se știe câte erau blocuri și câte case.