Posted byDe De la sat
5 august 2025
8 minute de citit
Descoperă 7 producători de brânzeturi de la sat, care fac brânza un adevărat deliciu. Avem și recomandări de rețete în care brânza-i vedeta.
Dacă avem un ingredient care nu lipsește aproape niciodată din bucătăria noastră acela este brânza. Uneori o scoatem din frigider și o punem pe masă involuntar, chiar și când n-ai spune că se potrivește cu celelalte feluri de mâncare.
E bună și dulce, și sărată, și ca fel principal, dar și ca desert. În sezonul rece, scoatem brânza sărată și o răsfirăm peste magiunul de prune uns în valuri pe felia de pâine. Când e mai cald, și o putem lua proaspătă de la o stână, o punem în plăcintă (cu stafide pentru Ionuț și fără pentru Nico) sau în poale-n brâu.
Aflăm pe scurt poveștile a șapte producători de brânzeturi din România: Manufactura de brânză, Asociația Curtea Culorilor, Ferma Cățean, Bio Moșna, Bunătăți din Bradu, Brânzeturi maturate Meșendorf, Stâna lu’ Roman.
Manufactura de brânză
În satul Cund din Mureș se află Manufactura de brânză, o afacere locală începută acum aproape 10 ani. István Varga, tânăr al locului, a pus în valoare potențialul fermei de vaci pe care o avea familia sa. A construit un atelier și face de ceva timp brânzeturi maturate din lapte crud, de la vaci care pasc doar iarbă.
În aprilie 2023 am pășit și noi în pivnița în care István depozitează și maturează brânzeturile sale. Face camembert și brânzeturi maturate cu diverse arome: turmeric, cărbune, chilli, ciocolată, ierburi de Provence, leurdă sau spirulină.
Manufactura de brânză are o inițiativă cel puțin interesantă: „School of caș” e o sesiune de câteva ore în care participanții pot face propriul caș. Găsești aici brânzeturile.
Asociația Curtea Culorilor
Adriana Formenti a venit din Italia acum mai bine de 20 de ani pentru a se implica în activități de voluntariat. S-a mutat apoi de la București la Sârbova, pe meleaguri bănățene, unde conduce un proiect social și creează, în același timp, brânzeturi din lapte de vacă. Între timp, brânza de Sârbova a devenit un adevărat ambasador al județului Timiș.
Tinerele care locuiesc cu ea o ajută la prepararea brânzeturilor și a iaurturilor și se întrețin din vânzarea de lactate. În fiecare sâmbătă merg la Piața volantă din Timișoara. Brânza noastră preferată este Caciotta, iar dacă vrei să îți găsești și tu o favorită, zicem să arunci un ochi aici.
Aici Petronela ne arată cum se înlătură mucegaiul de pe brânză.
Pe George Cățean l-am întâlnit când am fost la Bruxelles la târgul „România cu bun gust”, unde mai mulți producători din România au mers să diversifice aromele belgiene cu cele românești.
Ferma Cățean este o afacere de familie din Rotbav, județul Brașov, cu o tradiție de peste 300 de ani. A primit mai multe medalii de-a lungul timpului și ce ne place cel mai mult la ei este că se implică în educarea copiilor, dar și a fermierilor. Brânzeturile lor sunt fabricate manual, folosind rețete și tehnici tradiționale.
Tot la Bruxelles i-am întâlnit și pe următorii doi producători de brânzeturi și le-am gustat produsele.
Bio-Moșna
Gospodăria țărănească ecologică Bio-Moșna aparține familiei Schuster din satul Moșna, județul Sibiu. Părinții lui Joel-Kaleb Schuster (21 de ani) s-au întors în 1999 din Germania în România. Willy Schuster, tatăl tânărului, a fost un cunoscut activist pentru mediu și pionier în agricultura ecologică. Joel-Kaleb împreună cu mama lui muncesc zece hectare de pământ, fac brânzeturi, dulcețuri (în special de trandafiri) și ceaiuri. Au și două camere pentru oaspeți, listate pe airbnb.
Bunătăți din Bradu
Bunătăți din Bradu (Sibiu) este un punct gastronomic local și producător de produse lactate din lapte de bivoliță. Aici găsești lapte proaspăt, telemea, cașcaval, burduf și iaurt.
Brânza maturată de la Meșendorf
N-am ajuns până acum la Meșendorf (jud. Brașov), dar dacă punem piciorul în sat, sigur vrem să-i cunoaștem pe Oana și Adrian Udrea. Au împreună un punct gastronomic local și sunt și producători de brânzeturi, alături de familia Stoian, care are o fermă de vaci. Fac brânzeturi maturate, după rețete alpine, folosind trei ingrediente: lapte crud, cheag și sare de salină.
La Stâna lu’ Roman
Familia Tcaciuc din Moldovița (jud. Suceava) a revenit din străinătate pentru a fi alături de copii. Cu banii puși deoparte au deschis o fermă și au început să proceseze lapte de vacă. Au renunțat apoi la creșterea vitelor și astăzi se axează exclusiv pe colectarea laptelui de la țăranii din zonă.
La Stâna lu’ Roman se produc telemea, caș, urdă, ruladă de cașcaval cu șuncă și cu mărar, smântână, brânză dulce sau brânză frământată. Produsele sunt vândute la băcănia din sat, la Piața volantă din Suceava, din fiecare sâmbătă, sau comandând direct la ei.
Aici Marin Tcaciuc ne povestea de ce a ales să se întoarcă acasă, deși, financiar vorbind, era mai bine în străinătate:
• Producătorii locali din țară, pe același drum — aici și aici.
• Via Profi, drumul care hrănește — aici și aici. La invitația Profi România, un brand cu rădăcini românești, am călătorit pe Via Profi — un instrument care conectează micii producători locali (marea lor majoritate săteni) cu consumatorii.
• Cund. Sat cândva abandonat. Azi, destinație turistică: Cund e unul dintre cele șapte sate ale comunei mureșene Bahnea, având aproximativ 150 de locuitori. Satul a fost abandonat de sași între anii 1990-1996, când majoritatea a plecat peste hotare, iar în zonă s-au stabilit etnici maghiari și români.
• Doamna Formenti produce brânză italienească într-un sat din România — aici este newsletterul din 21 ianuarie 2024.
