Viața de la sat prin vârful pensulei

Lumea satului în pictura românească. Cum este văzut ruralul autohton în pictura de ieri și de azi. Un top personal de pictorița Arina Gheorghiţă.

Nu cred că există pe lume popor care să picteze mai bine satul decât poporul român.  Sunt sigură că și Mexicul și Japonia au sate, precum și artiști care le pictează. Dar, sincer, cred că românii excelează în cantitate, calitate și diversitate pe acest subiect. Întâi, pentru că, așa cum se spune, trebuie să pictezi ceea ce cunoști, iar noi suntem rustici prin excelență chiar și când trăim la oraș. Ceva din infrastructura românească e adânc arhaic și nu trebuie să ne facem din asta nici titlu de glorie, nici complex: e doar un specific. Și e magnific! 

Cineva mi-a propus să fac un top: nu vreau top! Suntem prea mulți și prea buni ca să fim clasificați! Și nu vreau să flutur neapărat cele mai cunoscute nume. Însă vă ofer o selecție personală, magistrală, în ordine aleatorie. 

Începem cu cei cuminți — cu Dumitru Ghiață, omul formatelor mici și intime, care povestește ca un bătrânel hâtru și așezat, o lume la fel de cuminte ca el. Lui Ghiață îi plac toate: casele, oamenii, locurile. Toată lumea lui e măruntă, cinstită și curățică, cuprinsă de coloritul lui cald și blajin. Spune multe pe o suprafață mică cât o batistă. E un maestru român căruia nimeni nu îi rezistă, total lipsit de emfază.

Dumitru Ghiață – De la fântână

  • Dumitru Ghiață (n. 22 septembrie 1888, Colibași, județul Mehedinți – d. 3 iulie 1972, București) a fost un pictor român specializat în peisaje și natură moartă cu flori. Limbajul plastic folosit de Ghiață este simplu și direct. Coloritul său este sobru, armonios, bazat pe reliefarea tonurilor calde, iar desenul simplificat și sintetic.

După el o să așez un urban rafinat, ca să simți mai bine contrastul.

Sorin Ilfoveanu, aristocratic și elegant, minimal și grafic… n-ai zice că bubuie de rusticitate. Dar surpriză! Peisajele lui sunt atât de minunate, încât (cel puțin pentru mine) bat întreaga lui operă.

Când e în fața unui peisaj, țăranul din el izgonește boierul rasat (de soi) și tot ce vedem pe pânză e o lume românească. Cu arături umede, cu oleacă de mlădiță, cu fum de buruieni arse, acoperișuri plate de țiglă care fac loc unui cer înalt și liniștit din care auzi un croncănit singuratic de cioară. Categoric Ilfoveanu se simte bine în miriște, la periferie, și vede satul românesc fără glamour, în sărăcia lui melancolică, expresivă, în tonuri arse de țarină. Înainte sau după ploaie. 

Sorin Ilfoveanu – Rădești
  • Sorin Ilfoveanu (n. 23 mai 1946, Câmpulung Muscel) este un pictor și desenator român contemporan, recunoscut în țară și peste hotare. S-a pregătit cu Corneliu Baba, Eugen Schileru, Ghițescu, Simion Iuca și a fost profesor pentru Luminița Gliga și Corneliu Ionescu.

Apoi o să dăm o raită prin pictura clujeană, insuficient cunoscută, ca să vedem doi  maeștri copioși.

Unul e Petre Abrudan, om de sinteză, tăcut. Abrudan simplifică și geometrizează în asemenea măsură că ajunge să se exprime în două-trei linii. Dar ce linii…! Nu particularizează, dar nici nu are nevoie. Deși casa, omul și căpița sunt infernal de generale, totuși felul în care trasează e sută la sută românesc. E miracolul numit Abrudan. Și nu trebuie să-ți arate căpițe ca să descrie lumea românească: o masă cu ouă e la fel de limpede.

Petre Abrudan – Ouă roșii
  • Petre Abrudan (n. 8 iulie 1907, Sutoru, Zimbor, Sălaj, România – d. 18 mai 1979, Cluj-Napoca, România) a fost un pictor român. A realizat portrete, compoziții istorice, naturi statice, pictură monumentală, mozaic și peisaje într-o manieră realistă tradițională.

Alt maestru din Cluj e Teodor Botiș. Pe lângă faptul că pictura lui e sublimă, e și un patriot desăvârșit. Poate ar fi util să se știe că de Centenarul Unirii a deschis o expoziție cu 100 de lucrări, câte una pentru fiecare an de la Marea Unire.

Dar ce te năucește la Botiș e stilul: puternic, dar sensibil, liric, dar viguros, concret, dar și abstract. E un cumul, o sinteză românească totală în care te face să simți fără să ți le arate neapărat, următoarele: lada de zestre, floarea de gheață din pervaz, ștergarul, fagurele, strugurele, lemnul de jilț, sarea, mierea, lemnul, busuiocul, untdelemnul, rășina, zăpada cea dintâi, dar și arșița din pădure… E demențial de frumos și toată ființa națională e acolo în cea mai rafinată metaforă. Însă nu e sofisticat, îl înțeleg toți și place tuturor, de la vladică până la opincă! 

Teodor Botiș – Fereastra misterelor
  • Teodor Botiș (n. 1938, Gherla, Cluj) e un fascinant pictor pointilist al epocii contemporane, care a nuanțat, cu totul original, tehnica divizionistă în pictură, inițiată de Georges Seurat și continuată de Paul Signac. Artistul lucrează în tușe mici, în culori complementare, doar din vârful pensulei. Nu amestecă niciodată culorile pe paletă. 

Și, ca să fie cu dreptate, am inclus și doi maeștri ai dulcii Moldove.

Unul e Valeriu Gonceariuc, un mare iubitor de istorie, etnografie și trecut arhaic. Dar, atenție, să nu te aștepți la catrințe, căci nu vei primi! Gonceariuc e un povestitor mirobolant cu rădăcini înfipte în datini păgâne milenare care au traversat era creștină fără să își piardă vigoarea sau savoarea. La el e cu rusalce, cu știma apelor, cu solomonari și mitologie română avansată, combinate toate cu amintiri și referințe personale și asezonate cu umor nebun. Gonceariuc e zemos și pitoresc, genial și pus pe șotii.

Valeriu Gonceariuc – Lună nouă
  • Valeriu Gonceariuc (n. 22 iunie 1941, în Ungheni, Bălți, Republica Moldova) a absolvit, în 1973, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, secția pictură, Cluj Napoca, după ce, în 1963, absolvise cursurile Facultății de Istorie-Filozofie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. „De cele mai multe ori, crezul artistic dăunează grav creației artistice”.

Următorul maestru izvorât din fabuloasa dimensiune moldovenească a existenței e Liviu Suhar, de asemenea un intens și autentic patriot. Suhar e puternic și sintetic, limpede și cristalin. Te atrage pentru că îți aduce în prim-plan lucruri simple, dar emblematice din memoria ta afectivă, cum ar fi un blidar sau o sperietoare de ciori în plai luminos și deschis. Atât de intens decupate și aduse pe retină într-un stil solar și optimist! Lumea lui Suhar e precisă și culorile lui saturate ți se adresează și tu trebuie să le răspunzi!

Liviu Suhar – Măști
  • Liviu Suhar (n. 17 februarie 1943, satul Iacobeni, județul Suceava) este un pictor român și cadru universitar la Facultatea de Arte plastice, Decorative și Design de la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași.

Iată, așadar, cele trei provincii românești energic reprezentate. Un modest exemplu de excelență românească, românii fiind eminamente vizuali. Extrem de sintetici și extrem de vitali! Pictura românească nu bate câmpii. Poate pare puțin lucru, dar e colosal de important. Trăirea și emoția sunt fundamentale în artă, fără acestea nimic nu are putere de convingere. În concertul valorilor europene, atât de trendy, cel puțin pe partea artistică, românii sunt fruntași!


Text de Arina Gheorghiţă, pictoriță. Este lectoră la Fundația Calea Victoriei, unde va susține Şcoala de vară: Vreau să mă pricep la Artă, între 25 și 28 iunie.


Recomandări din lada De la sat

  • Săptămâna aceasta am mers pe #ViaProfi să aflăm (po)veștile unor producători locali din nordul Moldovei. Despre cine face brânzeturi, vinuri, miere și dulcețuri bune de tot, o să citești în curând pe De la sat. Le-am testat.
În grădina familiei Covalschi. / © Goldfish Project / Via-Profi.ro
  • Frumusețea geoparcului aspirant Oltenia de sub munte este capturată în acest film de promovare realizat de Charlie Ottley, în colaborare cu Asociația Kogayon și susținut de BRD. Florin Stoican, cel care a pus bazele Asociației Kogayon, ne-a povestit aici mai multe despre Oltenia de sub munte.
  • Tradiţionalul Târg de Sânziene se va desfăşura în perioada 21 – 23 iunie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. (Radio Antena Satelor)
  • Un inginer ieșean întors din America oferă, de zece ani, premii în dolari celor mai buni elevi din comuna Tomești. (Ziarul de Iași)