Am plecat din sat și am mers la oraș, la Bruxelles, unde mai mulți producători locali din România au pus pe mese ce au ei mai bun, mai gustos. În întâmpinarea lor, au venit atât românii care s-au mutat în orașul belgian, cât și străinii. Toți s-au bucurat de România cu bun gust. Am mâncat păstrăv afumat din zona Dobrogei, brânzeturi din Transilvania, andive cultivate în Moldova și am băut cidru din Banat, dar dincolo de gusturi, am dat peste povești cu oameni muncitori care lucrează împreună pentru a păstra autenticul românesc. Și nu oricum, ci pus în valoare în context european.
I-am adunat aici pentru tine, poți comanda produsele lor online sau, în călătoriile tale prin țară, le poți trece pragul. Știu sigur că vor fi mai mult decât încântați să primească oaspeți. I-am grupat pe regiuni pentru a-ți fi mai ușor.
Moldova
Magazia Morăriței. Pâine cu maia dospită 24 de ore din făină albă de grâu, de secară sau de mălai, sărățele, vărzări ori cornulețe cu magiun sunt printre produsele pe care le pregătește cu grijă morărița în Probota, județul Iași. Cecilia, fiică de morar, spune că ei folosesc doar făinurile măcinate în moara proprie, iar produsele sunt coapte în cuptor pe vatră cu lemne. „Sunt primul, singurul și cel mai mic producător de pâine cu maia atestată tradițional din România”, spune Cecilia.
Bunătăți din Gherăești. Marius Pușcașu reprezintă fermierii care s-au aventurat să producă andive în Gherăești, județul Neamț. Andivele au foarte multe beneficii pentru sănătate și pot fi consumate crude, în salată, sau gătite.
Cozonaci Niculina. Luminița și Ionuț gătesc cozonaci, pască, poale-n brâu și alte bunătăți dulci. Spun că tot procesul este manual și asta dă gust autentic bucatelor. Angajații sunt din sat, din Fundu Moldovei, județul Suceava, Bucovina. „Îi ajutăm și pe cei din zonă să-și facă certificat de producător, astfel încât să avem materie primă cât mai proaspătă”, spune Ionuț. Livrează în Iași, Roman, Cluj-Napoca, Bacău.
Vale Putna este un procesator de păstrăv afumat din Bucovina, cu o tradiție de peste 120 de ani. Spun că procesează între 10-15 tone de păstrăv pe an și au trei produse acreditate bio. Produsele lor se găsesc în magazine premium și băcănii.
Transilvania
Mama cozonacilor oferă o întreagă experiență turistică și culinară în satul Șimon din Bran, județul Brașov. Din 1996 încântă papilele gustative ale musafirilor și le aduce aminte de copilărie.
Ferma Cățean este o afacere de familie din Rotbav, județul Brașov, cu o tradiție de peste 300 de ani. A primit mai multe medalii de-a lungul timpului și se implică în educarea copiilor, dar și a fermierilor. (În fotografie este George Cățean, unul dintre frații Cățean.)
Honey Berries este o afacere de familie din județul Brașov care pune în valoare fructele de pădure, în special afinele. Nicu Iorga spune că plantația este ecologică, dar și distribuția este cât mai eco, fiind făcută cu mașini electrice. Distribuie afine și pe litoralul bulgăresc. Primesc și oaspeți pe plantație ca să-și culeagă singuri (pick yourself) și produc suc din fructe de pădure.
Kron Cakes & Café. Ciocolată de casă, salam de biscuiți, cozonac sunt câteva dintre dulciurile făcute de surorile Alina (în fotografie) și Oana în cartierul Șcheii Brașovului.
Liverda. Elena Pelei și soțul ei au o livadă de mere, prune și pere în satul Mercheașa din județul Brașov, la 11 km de Rupea. Elena nu a vrut să lase în paragină livada de mere, cumpărată de tatăl ei, și astfel a readus-o la viață.
Silvania Bio este un producător de brânzeturi și preparate din carne bio din județul Sălaj. Lucrează 2 000 de hectare de teren, au patru ferme și peste 2 000 de vaci. Dacian Badea spune că sunt cei mai mari producători de lapte și de carne de vită bio din România. Produsele lor pot fi găsite în mai multe supermarketuri din țară. „Avem un sistem de la furcă la furculiță. Misiunea noastră este creăm o lume mai bună cu alimente sănătoase”, spune Dacian.
Gastro Local – Vama Buzăului din județul Brașov. Anca Elena Vlad are un punct gastronomic local, unde gătește mâncare tradițională, învățată de la bunica. Gastro Local este prima asociație de puncte gastronomice din România.
Atelierul de brânză NarCheese. Narcis Pintea a fost câțiva ani în Elveția și, de când s-a întors în România, s-a apucat de produs brânzeturi maturate în satul Cornești din județul Cluj. Folosește lapte de vacă, bivoliță și oaie. Livrează în București și în Cluj.
Baier – lactate din Transilvania. Hans și Nicoleta fac produse lactate doar din lapte de capră în zona Sighișoarei. Sezonier brânza este combinată cu praz, cu leurdă sau cu trufe.
Bio-Moșna este gospodăria țărănească ecologică a familiei Schuster din satul Moșna, județul Sibiu. Părinții lui Joel-Kaleb Schuster (20 de ani) s-au întors în 1999 din Germania în România. Willy Schuster, tatăl tânărului, a fost un cunoscut activist pentru mediu și pionier în agricultura ecologică. Joel-Kaleb împreună cu mama lui muncesc 10 hectare de pământ, fac brânzeturi, dulcețuri (în special de trandafiri) și ceaiuri. Au și două camere pentru oaspeți, listate pe airbnb.
Da Giuseppe Formaggeria Artigianale. Iosif Șomu a lucrat în Italia 24 de ani și s-a întors acum 5 ani înapoi în România. A deschis un atelier de procesare a laptelui, unde creează brânzeturi artizanale din lapte de vacă, oaie și bivoliță, numai după rețete italiene. Colaborează cu fermele din zona Făgărașului.
Păstrăvăria Salmontana. Adrian Bodea are o păstrăvărie, construită în 1936, în satul Prejmer din județul Brașov. Păstrăvul este crescut în apă de izvor și hrănit cu furaje premium. De la Salmontana poți lua păstrăv afumat, chiftele de păstrăv, zacuscă sau păstrăv în ulei. Se implică și în educație și îi ajută pe cei pasionați să devină păstrăvari.
Pivnița Savu. Sergiu Savu are 24 de ani și spune că este cel mai tânăr vinificator din România. Tradiția a început acum 100 de ani, cu Savu Nicolae I. Vinurile produse în satul Ciumbrud din județul Alba pot fi cumpărate din mai multe locuri din țară sau online. „Avem o suprafață mică de vie, 10 hectare, dar ne orientăm spre calitate”, spune Sergiu.
Bunătăți din Bradu este un punct gastronomic local și producător de produse lactate din lapte de bivoliță.
Dobrogea
Punctul gastronomic local La Bibanu’ din Mila 23 te ajută să descoperi Delta Dunării din punct de vedere gastronomic. Peștele este vedeta, bineînțeles. Mihaela Barbăneagră spune că oferă și diverse activități printre care plimbările cu barca din lemn prin Deltă. „Îi încurajăm pe oaspeți să și asculte Delta, nu doar să o vadă.” Când ai de gând să mergi în Mila 23, le poți da un mesaj pe facebook sau pe instagram.
La Grisha este un punct gastronomic local de pe malul Dunării, din satul Ghindăreşti, județul Constanța. Are specific lipovenesc. Locul poartă numele tatălui Ioanei Matei, un pescar iscusit, care a învățat meseria de la tatăl lui. Ioana spune că sătenii sunt mândri de acest loc și încearcă s-o sprijine cum pot mai bine. Aici ai putea mânca: salată de icre, zacuscă de pește, ciorbă de pește, saramură de crap cu mămăliguță și ardei copt, tartă cu mere caramelizate.
Banat
Bio Banat și Casa Despi. Adi Despi spune că, din pasiune, au început el și fratele său să producă cidru și sucuri în județul Timiș. „Am băut în Franța și ne-a plăcut foarte mult și ne întrebam de ce nu se face și la noi, deși avem mere peste tot”, spune Adi. Produsele lor pot fi cumpărate din Cluj-Napoca, Timișoara și București.
Muntenia
La târg a fost și Ancuța Mocănașu, reprezentantă Slow Food Buzău, un ONG care promovează gastronomia artizanală și turismul culinar sustenabil în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, despre care noi am scris aici. Slow Food Buzău pune în contact producătorii cu consumatorii și organizează diverse evenimente. Slow Food Buzău a avut pe masă:
- Rafinețuri, dulcețurile Conacului Grigorescu;
- Miedăria – mied de la Mihai Negot;
- Bere artizanală de la One Beer Later;
- Cârnați de oaie de la Casa Ghizdeanu;
- Fructe în miere de la Meliniș.
*Târgul România cu bun gust este inițiat și organizat de doi deputați europeni – Dacian Cioloș și Alin Mituța. De la sat (www.delasat.ro) a fost invitat să participe la acest târg. Articolul nu este plătit și nu are ca scop promovarea vreunui partid politic.