Cristian Ciobanu este geograf și a ales să se implice în dezvoltarea Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului încă de acum 20 de ani, când arealul din județul Hunedoara încă nu avea acest statut. A făcut-o în calitate de voluntar pentru că, spune el, l-au fascinat Țara Hațegului în sine, cu locurile și oamenii săi, dar și conceptul de geoparc, care și astăzi i se pare cea mai interesantă metodă de dezvoltare locală.
În acest interviu, pentru De la sat, ne spune cum a ajuns Țara Hațegului geoparc internațional UNESCO și ne oferă recomandări de locuri naturale și sate unice pe care să le explorăm.
Întâi de toate, spune-ne, Cristian Ciobanu, care este profilul unui călător dintr-un geoparc național?
În cazul nostru, avem un profil principal format din familii cu copii, persoane active, care au studii superioare și o situație materială bună. Secundar avem familii fără copii sau ai căror copii sunt deja plecați, precum și seniori și nepoți.
Călătorii noștri au deja experiențe de călătorie în vestul Europei și sunt destul de exigenți. Motivul pentru care vin în Țara Hațegului este descoperirea unor locuri interesante și distracția prin educație – edutainment.
Cum a apărut Geoparcul și care este unicitatea lui?
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului a apărut ca o propunere a Universității din București, mai exact a profesorului Dan Grigorescu în anul 2000. Propunerea a fost către comunitatea locală, administrații, ONG-uri, școli, firme, iar ideea principală a fost și este aceea că Țara Hațegului trebuie să se dezvolte pe baza valorilor sale naturale și culturale, în mod sustenabil.
În 2005 a fost declarat Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, o formulă prin care se asigura existența oficială a geoparcului într-un moment când acest concept nu exista în legislația românească. În același an geoparcul a fost primit în Rețeaua Internațională a Geoparcurilor sub egida UNESCO.
În 2015 administrarea parcului natural de către Universitatea din București a expirat, iar parcul natural a fost preluat de Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate, așa cum s-a întâmplat cu numeroase arii protejate și având consecințe nefaste. A fost momentul când conceptul de geoparc internațional (global geopark) a fost disociat de parcul natural, iar Universitatea din București a rămas administrator al statutului internațional. Tot în 2015, teritoriul geoparcului a devenit sit UNESCO prin crearea Programului Geoștiințe și Geoparcuri.
Unicitatea geoparcului nostru provine din unicitatea Țării Hațegului, un loc cu o poveste extraordinară, o călătorie în timp de la animale endemice care au trăit aici acum 70 de milioane de ani până la bogăția culturală din prezent.
Care sunt principalele (trei) avantaje pentru comunitatea locală datorită încadrării zonei în rețeaua Geoparcurilor Internaționale UNESCO?
- Educația. Geoparcul este foarte activ în educație la toate nivelurile. Avem cluburi ale copiilor în fiecare școală – GeoExploratorii, cel mai bun proiect național de voluntariat pentru liceeni – voluntari pentru geoparc, iar apoi practici universitare și un master specializat la Facultatea de Geologie și Geofizică.
- Turismul. Țara Hațegului se bazează din ce în ce mai mult economic pe turism. Geoparcul se ocupă de crearea și întreținerea obiectivelor turistice alături de EcoDestinația Țara Hațegului – Retezat, iar obiectivele, valorile zonei sunt motivul pentru care turiștii vin aici. Ca dovadă, durata medie de înnoptare a crescut de la 1,5 la 3 nopți/turist în ultimii 15 ani.
- Unicitatea. Fără geoparc și povestea dinozaurilor Țara Hațegului ar fi fost foarte interesantă, dar nu ar avea nimic special decât alte zone ale României la fel de pitorești. Geoparcul vine cu o poveste unică și extrem de atrăgătoare pentru anumite segmente de public.
Ce locuri naturale ar putea să viziteze un călător? Povestește despre trei dintre ele.
- Fosilele de dinozaur, chiar dacă nu pot fi văzute în aer liber, ci la Casa Geoparcului din orașul Hațeg, reprezintă esența geoparcului. Puteți admira mai ales un cuib cu ouă de dinozaur, original, de acum 70 de milioane de ani.
- Drumul Vulcanilor este un traseu în comuna Densuș, unde se găsesc urmele erupțiilor vulcanice ale Insulei Hațeg din Cretacic. Traseul vă poartă pe dealurile vulcanice până la Casa Vulcanilor, un punct de interpretare construit din cob (n. red. amestec de pământ, apă, paie și nisip).
- Tăul Fără Fund este o rezervație botanică, o mlaștină care adăpostește relicte glaciare, printre care cea mai interesantă este Roua Cerului sau Drosera rotundifolia, o plantă carnivoră. (foto, mai jos; imagine de A. Dogar).
Pentru pasionații de rural, ce sate ne recomanzi? Povestește despre trei dintre ele.
- Satul Peștera este o comunitate mică, dar al cărei personalitate este redată de relația dintre granitul din Retezat, râurile puternice și pădure. În Peștera puteți vizita poteca tematică Muzica Naturii, unde povestea satului este explicată.
- Clopotiva a fost locul de naștere a sociologiei ca știință în România datorită lui Ion Conea. Astăzi încă puteți vedea gospodării cu arhitectură tradițională, iar în plus aici este cel mai popular loc de sărituri cu parapanta din țară.
- Peșteana este un sat foarte bogat în obiective interesante. Biserica ortodoxă și cea reformată sunt monumente istorice extraordinare, natura este reprezentată de rezervația Tăul Fără Fund, iar la Muzeul Satului Hațegan puteți vedea o gospodărie vie care păstrează lumea satului de altădată.
Cum a apărut cartea „Ultimii Dinozauri. Piticii și uriașii din Insula Hațeg”?
Cartea a venit ca o propunere a unui prieten al meu și al Țării Hațegului – Andrei Pogăciaș, care lucra la editura Humanitas. Editura a fost încântată de idee, iar dna Iustina Croitoru, editorul cărții, a dus proiectul până la capăt. Ana Alfianu a ilustrat cartea, iar textul și imaginile au fost verificate și corectate de către profesorul Zoltan Csiki-Sava de la Universitatea din București, care semnează și prefața.
Este prima carte care are ca subiect dinozaurii din România și sper să fie urmată de alte cărți de popularizare a științei cu subiecte din geoparc.