Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului

Irina Ţîrdea este manager de destinaţii turistice în Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului. Spune că implicarea în acest proiect o ajută să învețe și mai multe despre geologie, ecologie și conservarea mediului înconjurător. Petrece mult timp în mijlocul naturii, fotografiind peisajele din ținut și este ghidul de care ai nevoie dacă vrei să cunoști cu adevărat povestea locului. Spune că vrea să facă „o schimbare pozitivă în lumea în care trăim”. 

În acest interviu, pentru De la sat, ne povestește cum a ajuns Ţinutul Buzăului geoparc UNESCO și ne oferă recomandări de locuri naturale și sate unice pe care să le explorăm.

Irina Țîrdea la Muzeul Timpul Omului din comuna Mănzălești, județul Buzău. Foto: Ionuț Teoderașcu.

Întâi de toate, spune-ne, Irina Ţirdea, de ce ar vrea un areal să devină geoparc UNESCO, care sunt principalele avantaje pentru comunitatea locală?

Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă reprezintă principalul avantaj pentru comunitatea locală. Geoparcurile UNESCO promovează dezvoltarea durabilă, încurajând practici responsabile și durabile în ceea ce privește turismul, agricultura și utilizarea resurselor naturale. Aceasta contribuie la stabilitatea economică pe termen lung a comunităţilor locale. 

De asemenea, Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului desfășoară programe educaționale și activități de conștientizare pentru comunitatea locală și vizitatori, încurajând învățarea continuă, dezvoltarea competențelor și creșterea conștientizării asupra importanței protejării mediului înconjurător. 

Dar un geoparc UNESCO devine și o atracție de renume internațional, aducând turiști din întreaga lume. Această creștere a turismului aduce beneficii economice semnificative comunității locale prin crearea de locuri de muncă și generarea de venituri din turism.

Peisaj din Ținutul Buzăului, la Vulcanii Noroioși. Fotografie din mai 2023, de Ionuț Teoderașcu.

Cum a apărut Geoparcul și care este unicitatea lui?

Inițiativa pentru dezvoltarea teritoriului a început în anul 2007 printr-un parteneriat între Universitatea din București și Consiliul Județean Buzău, atunci când s-a luat pentru prima dată în considerare înființarea Geoparcului Ținutul Buzăului. 

Studiile preliminare, derulate între 2007 și 2010 au conturat limitele teritoriului pe baza celor 18 comune constituente și au definit principalele resurse locale. În anul 2013 am format o echipă profesională care a preluat inițiativa de dezvoltare a zonei. Ținutul Buzăului a căpătat un avânt considerabil în urma colaborării româno-norvegiene care a început odată cu proiectul GeoSust (2014-2017). 

În anul 2017 echipa noastră s-a organizat sub forma unui ONG dedicat, Asociația Ținutul Buzăului, pentru a rula inițiativa pe termen lung. Trei ani mai târziu, am reiterat parteneriatul cu Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București și am aplicat oficial pentru statutul de Geoparc Internațional UNESCO.

În septembrie 2021 a avut loc vizita de evaluare, iar în aprilie 2022 Ținutul Buzăului a primit statutul mult dorit.

Peisaj din comuna Odăile, Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului. Fotografie de Irina Țîrdea.

Ce locuri naturale ar putea să viziteze un călător? Povestește despre trei dintre ele. 

  • Munţii de sare din Lopătari, alături de Canionul de sare şi Platoul Meledic dezvăluie forme spectaculoase cu creste zimţate şi văi adânci ce par a fi sculptate cu migală de mâna unui artist. Fiecare crăpătură în sare ascunde o poveste veche, iar straturile de sare stratificată arată cum timpul şi forţele naturii au modelat această minune geologică.
Munții de sare din Lopătari. În fotografie apare Nicoleta Felea. Foto: Ionuț Teoderașcu.
Fotografie de Irina Țîrdea.
  • Focurile Vii din apropierea satului Terca, un fenomen rar şi spectaculos generat de metanul care ajunge la suprafaţă în mod natural, stârnesc o serie de emoții, un sentiment de mister și intrigă pe măsură ce te minunezi de modul enigmatic în care ele izvorăsc din adâncul pământului. Pe lângă fenomenul geologic remarcabil, ele au reprezentat o sursă pentru basmele şi legendele locale.
Focurile vii, imagine de Irina Ţîrdea
  • Trovanţii de la Ulmet, al căror nume provine din italiană şi înseamnă „piatră ciudată cu origine necunoscută”, sunt formaţiuni geologice de mărimi diferite şi forme bizare, formate din nisipul depus într-o deltă preistorică. Este un loc de poveste unde „Copiii pământului” îşi dezvăluie formele spectaculoase, desprinse parcă de prin alte lumi.
Trovanţii de la Ulmet, imagine de Irina Țîrdea

Pentru pasionații de rural, ce sate ne recomanzi? Povestește despre trei dintre ele.

  • Comuna Bisoca este aşezată într-un peisaj montan spectaculos, înconjurată de păduri dese şi dealuri acoperite cu vegetație, cu o spectaculoasă panoramă asupra Văii Slănicului. Turiştii pot vizita Cascada Bisoca, Rezervaţia Lacurile, Masa lui Bucur, Mănăstirea Poiana Mărului, Mănăstirea Sările, Mănăstirea Găvanu, Zidul urieşilor sau se pot bucura de frumuseţea sa naturală şi de atmosfera liniştită. Este un cadru ideal pentru cei care doresc să experimenteze viața la țară și să se bucure de meşteşuguri, tradiții şi frumusețea naturii.
Peisaj din Bisoca. Foto: Irina Țîrdea.
  • Comuna Odăile, cu sate ascunse între dealuri, cu păduri dese şi case răspândite, evocă un sentiment de intimitate. În acest sat ascuns, simţi o uşoară melancolie, o amintire a unor vremuri mai simple şi autentice. Aici, timpul pare să se fi oprit în loc, oferind o linişte adâncă şi conexiune cu mediul înconjurător. În apropiere se pot vizita geositul Ciupercile de piatră, lacul Lacu, bisericile foarte vechi din Capu Satului şi Posobeşti sau pur şi simplu te poţi bucura de conexiunea cu natura.
Peisaj din Odăile. Foto: Irina Țîrdea.
  • Satul Colţi şi comuna cu acelaşi nume pot fi o destinaţie pentru cei care vor să asculte poveştile vechilor căutători de chihlimbar din zonă, aceasta fiind recunoscută pentru chihlimbarul de culoare roşie, unic în lume, rumanit. De asemenea, turiştii pot să se bucure de gastronomia locală sau de o excursie în timp la Schiturile rupestre de la Aluniş. Pe lângă toate acestea, pădurile şi poienile pline de farmec întregesc experienţa unei vizite în această zonă.
Chihlimbarul de la Colți. Foto: Irina Țîrdea.
Colecţia muzeală Colţi (Muzeul Chihlimbarului). Fotografie de Ionuț Teoderașcu.

Care este profilul unui călător dintr-un geoparc național?

Călătorii dintr-un geoparc dintr-o zonă rurală sunt adesea cei interesați de experiențele naturale și culturale autentice. Sunt iubitori ai naturii și se bucură de frumusețea peisajelor naturale, a formelor geologice unice și a biodiversității. Vor să facă drumeții, să escaladeze stânci, să exploreze peșteri sau să facă ciclism pe trasee rurale şi montane; sau persoane care caută să exploreze în liniște și să se conecteze cu natura.

Geoparcurile sunt, de obicei, locuri cu importanță geologică și istorică semnificativă. Călătorii pot fi interesați de învățarea despre formarea rocilor, fosile sau evenimente istorice din zonă. Deci au un interes pentru cultura locală, obiceiuri și tradiții, sunt pasionați de fotografie și îi preocupă protecția mediului.

Peisaj din Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului. Foto de Irina Țîrdea.

Pe Muzee de la sat poți explora virtual cinci muzee din județul Buzău:

↣ Casa Memorială „Vasile Voiculescu” | Aici poți urmări un video.
↣ Muzeul Chihlimbarului | Aici poți urmări un video.
↣ Centrul de vizitare GeoGate
↣ Muzeul Formelor
↣ Muzeul Timpul Omului

Despre Casa Memorială „Vasile Voiculescu” Nicoleta Felea a povestit mai multe aici: