Anul acesta, școala din Gănești, comuna Cavadinești, județul Galați, a participat la un concursul de proiecte de mediu pentru școlile din învățământul public — Școala mea verde — susținut de asociația Teach for Romania și OMV Petrom. Au participat aproximativ 60 de școli din țară, iar proiectul depus de doamna învățătoare Ioana Bujoreanu s-a aflat printre cei 7 câștigători, primind o finanțare de 2.500 de euro.
La școala din satul Gănești, un sat din Lunca Prutului (râul care face graniță naturală cu Republica Moldova) am participat, într-o atmosferă de sărbătoare, la încheierea unui proiect de mediu, finanțat de Teach for Romania, în care au fost implicați profesori, părinți și elevii de școală primară, dar și copiii de grădiniță din comunitate.

Cercetașii Prutului: observatori în luncă și lideri în grădina școlii
Proiectul a mizat pe autonomia copiilor, adică elevii de la clasele a III-a și a IV-a au fost căpitani și au avut ajutoare copiii de la grădiniță. Au avut de gestionat resurse, au coordonat echipe, au ales liderii în mod democratic, apoi au trecut la treabă. Activitățile din proiect au mizat pe două lucruri: explorarea faunei și florei din Lunca Prutului Inferior, o zonă de culoar spre Delta Dunării, bogată mai ales în păsări și pe înființarea unei grădini a școlii, în care să planteze afini, căpșuni și zmeură. Au transformat educația teoretică despre mediu într-o experiență de autonomie și de responsabilitate colectivă.
Copiii au fost în explorare în Lunca Prutului, au scris fișe de observare, au identificat plante și păsări cu ghidul la îndemână și au înțeles mai pe îndelete că natura este importantă. Una dintre elevele cu care am discutat ne-a spus că ar trebui să avem mai multă grijă ce facem cu gunoaiele și unde le depozităm, pentru că ele pot face foarte mult rău mediului.
O altă activitate din proiect a presupus deplasarea la un agricultor din Matca, județul Galați, zonă celebră pentru solariile de legume. Acolo au pășit în sere moderne, ne-a spus învățătoarea Ioana Bujoreanu, au descoperit multitudinea de insecte care pot popula o grădină, au observat cum se reflectă condițiile de mediu și cum pot influența plantele. Copiii au fost foarte încântați și s-au întors cu o mulțime de cunoștințe pe care să le aplice în grădina lor.
În curtea școlii există deja de câțiva ani pomi fructiferi, iar comunitatea școlară se bucură mai ales de mere, după începutul școlii. Acum, însă, s-a extins cu aproximativ 500 de plante, din categoria fructelor de pădure. Copiii le-au plantat, în echipă, fiecare cu ajutoarele sale, preșcolarii le-au udat sub supravegherea elevilor, și în fiecare zi a săptămânii sunt elevi responsabili care trebuie să ude plantele. Celor mici le place să iasă zilnic în pauză, să măsoare cât de înalte sunt plantele, câte fructe au și dacă se află în stare bună, ne-a mărturisit doamna profesoară.
„Este mare lucru, ca într-o pauză, copilul să se miște și să iasă în aer liber, în loc să petreacă timp în bancă.”

Ce impact are o astfel de activitate pentru cei mici?
Una dintre colegele de cancelarie a Ioanei, învățătoarea Tigheciu Maria, ne-a povestit că elevii sunt entuziasmați de orice activitate care se desfășoară în afara clasei și că lecțiile de mediu pe care le-au trăit pe teren au un impact pozitiv asupra lor. Mulți dintre ei probabil că acasă nu sunt implicați în treburile gospodărești, astfel că o inițiativă precum aceasta, încurajată de Teach for Romania, îi responsabilizează foarte mult, îi face să își asume lucruri, să își contureze o disciplină în îngrijirea unor plante.
„În plus, cu cât micuții observă traseul îndelungat de la sămânță sau răsad până la fruct sau legumă, așa apreciază mai mult și nu mai fac risipă. Nu mai arunci mâncare cu atâta ușurință, cât știi cât efort ai depus. Pe când, atunci când o iei direct de pe raft, nu se simte la fel”, spune învățătoarea Ioana Bujoreanu.
De la sat. În fiecare duminică dimineață.
Culegem (po)vești și le semănăm într-un newsletter dedicat satului românesc.
Fără spam, te dezabonezi când vrei.
Prin abonare ești de acord cu Termenii și Politica de confidențialitate Substack.
Evenimentul la care am participat a celebrat rezultatele acestui proiect. Toată școala a fost invitată pe terenul de fotbal al școlii, acolo unde se găseau patru ateliere cu diferite tematici: animalele din Lunca Prutului, plantele medicinale din flora spontană, plantele din grădină și revista școlii. Cei mici aveau un „pașaport” cu care treceau pe la fiecare stand, răspundeau unei întrebări adresate de către căpitani și primeau o ștampilă pe pașaport. Cu toate ștampilele, micuții puteau primi, la final, dulciuri de casă, făcute de părinți, dar și participau la o tombolă.

Înainte de finalul evenimentului de premiere, a și început ploaia. Semn bun, nu? Natura s-a ocupat ea de udat, lăsându-i pe cei mici să se bucure de baloane, de dulciuri și de premiile primite. Pentru roade mai trebuie puțină răbdare, deși copiii știu deja care e afinul cu cele mai multe fructe: are 39 de afine!
Pentru noi, întâlnirea cu copiii de la Gănești și cu dascălii lor a fost profundă. Noi n-am fi știut atâtea lucruri despre grădinărit, dacă părinții noștri nu ne implicau în activitățile de acasă. Pe vremea aceea, treaba acasă nu era o distracție, dar oricând se iveau ocazii să facem ore în aer liber, eram tare fericiți. În gimnaziu am plantat puieți de salcâmi într-o pădure, la liceu, ne-am unit cu toții, în timpul săptămânii Școala Altfel, în a renova parcul din curtea liceului. Deși noi pe atunci am plantat doar flori, acum îmi dau seama că o cultură de fructe de pădure ar aduce mult mai mult entuziasm pentru copii și, evident, imaginea a ceea ce înseamnă o gustare sănătoasă.
Întrebați ce pot face cu căpșunile, de exemplu, copiii au spus că le pot vinde pe cele bune, le pot congela și chiar folosi în conserve, iar pe cele rele le-ar putea folosi la compost, ca îngrășământ pentru alte plante. În mod cert, a însemnat foarte mult și pentru ei acest proiect, mai ales că roadele sale chiar sunt dulci!
Satul românesc e complex, comparativ cu imaginea sa idilică de pe platforme (mai ales de când a explodat AI). Noi încercăm să surprindem asta, culegând (po)vești despre oameni cu inițiativă, activități din turism, educația în mediul rural, migrație, producători artizani și produse locale, evenimente de la sat și altele.
Dacă ți se pare util ce facem, un abonament sau o donație ne ajută să planificăm următoarea deplasare.
Weekendul viitor, pe 20 și 21 iunie, vom fi în județul Brașov, la Codlea și Cristian, să documentăm câteva evenimente cu bun gust, dar și la Ferma Cățean, din Rotbav, care organizează un picnic la fermă.

Încă ceva, dacă ești cititor al Revistei Biz, să știi că în următorul număr o să găsești și povestea noastră.


















Lasă un răspuns