Cund, sat cândva abandonat — azi, destinație turistică

Cund e unul dintre cele șapte sate ale comunei mureșene Bahnea, având aproximativ 150 de locuitori. Satul a fost abandonat de sași între anii 1990-1996, când majoritatea a plecat peste hotare, iar în zonă s-au stabilit etnici maghiari și români.

Astăzi, populația e îmbătrânită. Mare parte lucrează la pensiunea din sat, alți 10 muncesc la atelierul de brânzeturi, câțiva au propriile afaceri și mai sunt și cei care pleacă în mod regulat în străinătate. Fiind un sat micuț, școala include doar grădiniță și ciclu primar. Pentru studiile gimnaziale sau liceu, elevii merg la școli cu profil agricol sau tehnologic, în satele apropiate. Dintre ei mai sunt care merg direct la oraș: la Târnăveni, la Târgu Mureș sau la Sighișoara. Prea puțini spre deloc aleg să se întoarcă în satul natal. Și găsit-am excepția!

Tânăr al satului, întors la rădăcini

István Varga a crescut în Cund și, deși a avut nenumărate posibilități să-și croiască un drum în afara țării, nu l-a tentat niciodată plecarea în străinătate. În anul 2015, a urmat un curs despre maturarea brânzeturilor și de atunci a reușit să pună în valoare potențialul fermei de vaci pe care o dețineau părinții lui. „În perioada aceea, aici vindeam direct laptele unui procesator și primeam pe litru 80 de bani. Am mers la curs, susținut de o fundație din Elveția, la Gheorgheni, și acolo se vindea litrul cu 35 de lei. Deci pentru 10 litri de lapte, noi câștigam 8 lei, iar ei 350 de lei.” Și-a dat seama că trebuie să schimbe ceva dacă vrea să continue. A construit un atelier de brânzeturi urmând principiile artizanilor elvețieni — folosește lapte „curat”, muls de la vaci care petrec șase luni pe pășune mâncând doar iarbă. A amenajat și o pivniță în care să depoziteze brânzeturile maturate.

István Varga, în pivnița atelierului de brânzeturi

Astăzi, poți cumpăra rotunjoare camembert și brânză maturată direct de la producător, de la Manufactura de Brânză. Pe lângă camembert simplu, István produce și unele cu turmeric sau cu cărbune. În brânza maturată adaugă chilli și ciocolată, ierburi din Provence, spirulină, leurdă sau busuioc, iar o alta este maturată câteva luni în Fetească neagră.

Brânză maturată cu piper, cu turmeric, cu ierburi de Provence, cu piper.
Camembert negru 🖤
Camembert negru

István prelucrează exclusiv lapte crud, iar brânzeturile sunt apoi tratate doar în apă sărată naturală, adusă din județul Mureș. Spune că a observat că în România oamenii au dezvoltat de ceva timp o predilecție către artizani: brutării artizanale, ateliere de gemuri, de zacuscă și chiar și pentru brânzeturi artizanale, cum sunt ei — pentru că „lumea nu mai vrea să vadă banalul cașcaval pe care îl știm toți”. 

Atelierul de brânză, aflat în centrul satului Cund.

Ce mai asCUNDe acest sat

Satul Cund se află pe harta turistică a țării și datorită complexului Valea Verde, format din case săsești restaurate. Iar dacă tot veni vorba anterior de artizani, trebuie musai să îți spun că „artizanii” acestui loc sunt Jonas și Ulrike Schäfer, un cuplu german.

Restaurantul complexului, amenajat în fostul grajd al unei gospodării.

Jonas și Ulrike s-au născut în Germania, dar împrejurările i-au adus la Cund în jurul anului 1994. Au fost cuceriți de Transilvania și s-au mutat definitiv în Cund acum mai bine de 20 de ani. Au renovat întâi o casă săsească, au pus-o pe internet spre închiriere, iar după trei săptămâni casa a fost închiriată pentru opt luni. Au păstrat cât au putut din vechea structură și, cu ajutorul meșterilor, au renovat până în prezent șase case săsești.

Pe lângă partea de cazare, Jonas și Ulrike îi îndeamnă pe cei care pășesc pragul pensiunii să exploreze ruralul alături de ei: la o vânătoare de trufe prin pădure, la o călătorie cu trăsura sau direct pe cal ori la un traseu până la observator.

De ce să alegi satul Cund ca destinație de vacanță

Colinele pitorești și liniștea sunt primele atuuri care-mi vin în minte. Am stat îndelung să admir cum niște cai pășteau pe dealul din apropierea pensiunii. Am luat la pas satul și m-am salutat cu sătenii, am fotografiat pisici simpatice, am urmărit de pe marginea șanțului cum o familie pune ceapa-n grădină și-am mâncat o clătită cu dulceață la clătităria din centrul satului, deschisă doar la sfârșit de săptămână. Se vând clătite cu gem, cu ciocolată sau cu brânză. Familia care se ocupă de acest spațiu locuiește în sat, iar dulceața pe care am ales-o, de căpșuni, e făcută de ei. Decorul e unul autentic și m-a transpus în copilărie; câteva bănci acoperite cu carpete și mese înfrumusețate cu flori de sezon, puse neaoș în foste carafe metalice de lapte. 

István Varga și Jonas Schäfer au pus bazele asociației My Village (Satul meu) și vor să redea viață satului Cund prin intermediul turismului, dar nu pe cont propriu, ci implicând toată comunitatea locală. Au în plan să desfășoare ateliere în sat, la care să participe turiști și localnici deopotrivă. Prima acțiune a asociației a fost în decembrie 2022, când au organizat un târg de Crăciun. 

Dacă ești pasionat de viața satului, de arhitectura specifică Transilvaniei, poate de biserici evanghelice, de producători locali, de unități de cazare care restaurează imobile vechi, de poveștile sașilor, de liniște sau doar te-am făcut curios, pune pe lista ta și magicul satul Cund.

• fotografii de Ionuț Teoderașcu