Alina Pasinciuc, profesoară de biologie, și soțul ei cu experiență în construcții au salvat case vechi de peste 100 de ani și le-au transformat în case de oaspeți pentru turiștii din Sadova.
Zilele de toamnă sunt, dacă nu mai călduroase, ci mult mai colorate în satul bucovinean Sadova — un amestec de verde văratic al brazilor cu ruginiul stejarilor sau mestecenilor. Pentru peisaj am mers în acest sat, însă am dat și de (po)vești rurale care ne inspiră, cum este cea de mai jos a familie Pasinciuc.
Alina Pasinciuc, din Sadova, a cumpărat o casă în septembrie 2021 de la poalele masivului Rarău, după ce ea și soțul său au fost fermecați de frumusețea ușii de la intrare. Și-au pus în gând atunci să o cumpere, să o mute și să o facă casă de vacanță pentru familie. Au numerotat cu grijă fiecare piesă din lemn, au dezasamblat și apoi reasamblat căsuța, au tratat lemnul și i-au oferit căsuței de peste 100 de ani o nouă viață. „A fost o muncă foarte dificilă”, ne spune Alina.
Planul s-a schimbat, însă. Imobilul a devenit apoi casă de vacanță, dar nu pentru familie, ci pentru oaspeții care poposesc sau explorează satul bucovinean de lângă Câmpulung Moldovenesc. Casa are cinci dormitoare și se închiriază integral, a beneficiat de o amenajare în stil rustic, tradițional. Alina este profesoară de ecologie și biologie la Câmpulung Moldovenesc, astfel că toate nuanțele alese pentru casă sunt din paleta naturii, în armonie cu peisajul dimprejur.
Familia Pasinciuc n-a lăsat căsuța fără pereche, au găsit o altă comoară arhitecturală la Moldovița, pe care au fragmentat–o, pentru moment, în două camere duble cu intrări separate, care pot fi rezervate individual. Noi am stat într-una dintre ele, iar pentru două nopți de cazare am plătit 550 de lei (nu este inclus micul dejun).
În curtea pensiunii Sadova Village mai e un spațiu de joacă, saună, ciubăr și un foișor — un spațiu comun cu zonă de relaxare, de gătit sau chiar de studiu. Aici am avut ocazia să punem lemne pe foc, am savurat fie un ceai de plante, fie o cafea (fiindcă a fost capricioasă vremea weekendul trecut și ne-am refugiat la gura sobei), am și lucrat și am luat micul dejun.
Am fost „avertizați” că la mic dejun vom avea preparate locale, așa că am mâncat ouă, am gustat din toate produsele de carne, din brânzeturile maturate cu chimen, ne-am făcut pofta copilăriei prin combinația celebră o cană de lapte și o felie de pâine prăjită cu unt de casă și gem de prune. Pentru că era luni, iar Alina era deja la școală, micul dejun ne-a fost pregătit de mama Alinei, doamna Jeni (apare în fotografia de mai jos).
Alina e o fire gingașă, un om foarte cald și sociabil, cu o energie pozitivă identică cu a mamei sale. Se bucură că această pensiune, deși nu era inițial în plan, i-a oferit oportunitatea de a cunoaște oameni care știu să aprecieze atmosfera creată aici și de eforturile din spate de păstrare a patrimoniului cultural material. Latura sa didactică a inclus-o în unitatea de cazare prin organizarea de evenimente: ateliere de confecționat coronițe sau de pictat dovleci toamna, găzduirea de retreaturi.
Am luat Sadova la pas – am vizitat cele două biserici ale satului și am poposit la Lacul Iezer pe care mi-l aminteam (Ionuț) de când am parcurs primii 100 de km din Via Transilvanica, aici textul. Dincolo de peisajele încântătoare, lacul are și o legendă interesantă, se spune că pe fundul lui este o comoară valoroasă (tătarii își ascundeau acolo bijuteriile, lingourile de aur și banii de argint de argint) și că ar fi păzită de vipere și păstrăvi gigantici care cutreieră apa. Poți ajunge la lac și cu mașina, după ce se termină asfaltul urmează o porțiune de drum pietruit.
A venit toamna rece și la noi în grădina De la sat. Plantele, sărăcuțele, nu prea mai au căldură și de vreo două săptămâni primesc ploaie cam în fiecare zi. În afară de plantele aromatice, care încă rezistă, și de varză, pentru toate celelalte sezonul s-a încheiat. Ducem deja lipsa roșiilor și vinetelor, însă suntem tare recunoscători pentru roadele pe care le-am cules în ultimele luni. Acum ne ocupăm de curățenie în grădină și de plantarea primilor pomi fructiferi.
(P) Vești bune pentru cine locuiește în București: Raftul cu Bunătăți Locale, un program de susținere a producătorilor locali realizat de Profi, este acum disponibil și în magazinele selectate din București. Capitala se alătură astfel celor 13 județe în care deja a fost deschis Raftul cu Bunătăți Locale. Află aici care sunt magazinele.
O poveste similară pe care ne-o amintim cu drag este cea a medicului Doina Savin din Câmpulung Moldovenesc, care a salvat câteva căsuțe bucovinene și a vrut să contureze un muzeu, însă a ajuns să deschidă o pensiune.
În timpul șederii noastre în Bucovina, am fost și am luat cina la punctul gastronomic local Talger. Citește aici povestea Oanei și despre experiența noastră culinară.