După 19 ani, am dat satul pe oraș, fiindcă era timpul să-mi urmez visul de a studia știința mediului la facultate. N-am stat prea mult la oraș: după trei ani, în primul an de master, în plini nămeți și pe un ianuarie de 2019 m-am mutat împreună cu soțul meu, singuri, la țară. Aveam o gospodărie generoasă în grijă, cu mai bine de 10 capre și peste 30 de păsări, cu o livadă de peste 50 de pomi și curți ornate frumos și, în același timp, eram amândoi fie cu facultate, fie cu job.
Aveam să realizez că viața la țară e diferită de cea trăită cu părinții, în care mai dai și tu o raită pe la animale și pe la strâns de fân sau prășit de straturi când te iei la pas agale cu ei. Tocmai asta e, că pasul acela agale trebuie stabilit în timp și spațiu, e planificat cu urmăriri de prognoze meteo, de muncitori disponibili, de timp în programul tău și de respiro.
Ei, nici două luni nu trecuseră și deja dădusem peste doamna vulpe. Imaginați-vă conflict interior: cu siguranță știți toate filmările și poveștile drăguțe cu vulpile, cele care te fac să le admiri și îndrăgești mioritic, că sunt și ființe de-ale locului și au și un misticism aparte. Ei bine, eu am urât-o pe doamna vulpe cam două luni după asta. O zi m-am dus și eu mai târziu, pe la 9 seara, să închid poarta la curte și ea atunci m-a vizitat. Pesemne că era ceva premeditat și am luat-o cum altfel decât personal. Episodul s-a repetat la un an și jumătate distanță, mult mai grav: cu două frumuseți, la 3 noaptea și cu pagube mult mai serioase. Nici măcar nu îmi părea rău de pierderi, ci de sperietura păsărilor.
Tot o lecție învățată în primul an pe picioarele mele la țară, este că… din șapte zile, dacă în doar trei nu plouă, iar tu nu îți faci atunci timp pentru grădinărit, curățenie în curte, îngrijire și aplicare de tratamente plăntuțelor și animalelor, riști să rămâi în urmă cu treburile. Și asta e esențialul, în fiecare gospodărie se creează o comunitate a celor care au grijă de toate și a celor care sunt îngrijite. Dacă tu le zâmbești la momentul potrivit, ele te îndrăgesc necondiționat, însă dacă le neglijezi, le pierzi. Iar în fiecare zi ai cui zâmbi și de la cine primi înapoi recunoștință, totul este să fii responsabil să acorzi atenție la momentul potrivit, când e orânduiala.
