Începem o serie cu povești ale oamenilor care au ales să se mute la sat. Încercăm să aflăm împreună cum și de ce au făcut acest pas, prin ce dificultăți au trecut și câtă bucurie le-a adus. Dacă ai curiozități legate de acest subiect, lasă-ne întrebările printr-un mesaj pe Instagram.
Mutatul la sat nu-i treabă ușoară. O știu cei care au stat, cel puțin o vreme, în mediul rural și o află, pe parcurs, și cei care se informează temeinic înainte de a lua o astfel de decizie. Sunt multe de luat în calcul — de la cum te încălzești iarna până la integrare, socializare și noi prieteni.
Cornelia și Mihai Isidor au vrut să scape de o garsonieră din București și au mers să caute un teren pe care, mai apoi, să construiască o casă. Prima dată, erau cât pe ce să cumpere un teren într-o zonă inundabilă, însă o căutare mai amănunțită pe Internet i-a salvat. Au ajuns într-un sat de lângă București, fiindcă, spune Cornelia, le-a dat un sentiment bun. Mihai adaugă că aveau, totuși, câteva criterii: să aibă șosea asfaltată, să fie aproape de ce aveau nevoie și, mai ales, să se încadreze în buget.
În căutarea terenului de la sat
Nu au ales să cumpere un teren cu o casă pe care mai apoi s-o renoveze, pentru că li se părea mai scump și mult mai complicat. În plus, voiau o casă eficientă energetic, adică care, pe termen lung, să economisească. „Am pus o tâmplărie bună, făcută bine, fără să te «tragă curentul»; o izolație conform specificațiilor date de inginerul energetic și echipamente ca: pompă de căldură, ventilație”, spune Mihai Isidor.
Am fost curioși să aflăm cât au cheltuit până acum, cum s-au integrat în noul mediu, cum este cu un bebeluș la sat și care sunt avantajele, dar și dificultățile în locuitul la sat. Afli totul în video nostru de pe Instagram. Mai jos sunt câteva fotografii.
Duminica trecută, am scris despre reușita Gretei Predoi, poți să (re)citești aici. Materialul a fost vizualizat de mulți dintre voi și vă mulțumim pentru asta!
