Proiectul editorial „De la sat” susține inițiativa „Muzee de la sat” la care iau parte doi dintre sătenii co-fondatori, Ionuț și Nicoleta. 28 de muzee din zona rurală a regiunii Moldova pot fi vizitate online prin intermediul tururilor virtuale 3D interactive și a altor materiale multimedia. Timp de 20 zile, echipa a parcurs peste 5.500 de kilometri pentru a realiza materialele necesare. Platforma www.muzeedelasat.ro a fost lansată pe 1 decembrie 2021 și este disponibilă în limbile română și engleză. Proiectul „Muzee de la sat” este realizat de Real-Tour RO și co-finanțat de AFCN. În fiecare lună povestim pe larg, aici, despre un muzeu. Astăzi poposim la Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță” din Dragosloveni, județul Vrancea.
A creat o radiografie a locurilor din țară și le-a cuprins în volumul „România pitorească”, lansat în 1902. Trei ani mai târziu, s-a mutat într-un asemenea colț din Vrancea, unde a locuit până în anul morții. Pe Alexandru Vlahuță, căci despre el este vorba, l-a purtat dragostea la sat — s-a căsătorit cu Ruxandra Gâlcă, fiica unui moșier de lângă Focșani, și s-a mutat la ea, în satul Dragosloveni.
Casa în care Alexandru Vlahuță a locuit între 1905 și 1919 e, de fapt, un conac al cărui pridvor a întâmpinat, în vremurile de odinioară, mulți scriitori români. Vlahuță a fost fermecat de acest loc: amplasat într-o zonă de podgorii, în mijlocul unei grădini și înconjurat de dealurile molcome ale Vrancei. „Cuibușorul”, așa cum îi spunea, a găzduit numeroase serate literare. Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ion Luca Caragiale sau pictorul Nicolae Grigorescu sunt printre cei care veneau des la Dragosloveni să-și viziteze prietenul și să-și găsească inspirația. Așa a devenit conacul un veritabil cenaclu al artiștilor din acea perioadă.
Șederea la conac nu a fost mereu „pitorească”. În 1916, din cauza războiului, Alexandru Vlahuță s-a refugiat cu familia sa la Bârlad. Și-au împachetat lucrurile și tablourile, primite de la pictorul Grigorescu, într-un car expus astăzi în muzeu. În 1919, scriitorul a murit și a fost înmormântat la București. Însă, în amintirea lui, soția a renovat și transformat casa în așezământ de cultură pentru fetele din sat și loc de creație pentru artiștii contemporani.
Câteva decenii mai târziu a fost inaugurat Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”, care ilustrează două aspecte: unul memorial și unul documentar. Astfel, cei care pășesc în acest muzeu vor avea parte, alături de ghid, de o lecție diferită de literatură română.
*
Am ajuns la Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță” pe 6 septembrie 2021, fix la o zi după ce s-au comemorat 163 de ani de la nașterea poetului. Era un aer călduț de toamnă, cu mult soare. Ne-a întâmpinat doamna Valentina Porumb, conservator al muzeului, cu cozonac plămădit de ea pentru evenimentul din ziua anterioară, și-un coș cu struguri și prune dolofane, culese din livada din spate. Muzeul îi este loc de muncă de mai bine de 35 de ani și spune, zâmbind, că Vlahuță îi este patron spiritual, dar și real — căci e locul ei de muncă de atâtea decenii.
Poate nu știai: Alexandru Vlahuță a fost cuscrul pictorului Nicolae Grigorescu. Una dintre fiicele scriitorului, Ana Vlahuță, s-a căsătorit cu fiul artistului, ceramistul Gheorghe Grigorescu.
