Dobrogea e regiunea României cu cei mai vârstnici munți, dar și cu cel mai tânăr pământ. Pe lângă peisajul geografic, se remarcă și prin diversitate multiculturală (aici conviețuiesc 18 etnii), viticultură, mănăstiri, litoral, cetăți, biserici rupestre și… muzee.
Am călătorit o săptămână prin județele Tulcea și Constanța pentru a scana și documenta muzee de la sat din Dobrogea. Am poposit la 10 obiective, unele aparținând unor instituții județene, altele aflându-se în posesia unor săteni. Îți prezentăm pe scurt cinci dintre ele, ca să-ți (re)amintești ce bogății se mai află prin satele românești.
🔵 Suvenir din Dobrogea
Suvenir din Dobrogea este o gospodărie tradițională, din satul Vișina, ce aparține Biancăi Folescu. S-a născut și a crescut în centrul Constanței, iar acum zece ani a cumpărat o casă, vrând să experimenteze viața la țară. Casa veche a gospodăriei este astăzi un muzeu organizat în trei camere și expune viața de odinioară a localnicilor. Pe lângă expoziția permanentă, anual sunt expuse obiecte din colecția personală a Biancăi. Acestea au fost fie lăsate de foștii proprietari, fie achiziționate, fie donate.
Pe lângă muzeu, gospodăria este casă pentru cai, ponei, iepurași, multe pisici și câini. Deseori, aici sunt organizate festivități cu tematică rurală sau etnografică.
🏺Cetatea Histria
Știi care a fost primul oraș atestat de pe actualul teritoriu al României?
Histria a fost o colonie greacă din Antichitate, iar numele său se referă la Dunăre (Istros, în limba greacă). Ruinele cetății Histria se află pe malul lacului Sinoe, la câțiva kilometri de satul Istria. Arheologii au descoperit acest loc în 1914 și au început să îl cerceteze, iar în 1982 a fost construit și un muzeu de sit, care adăpostește piese ce aparțin civilizațiilor greacă, romană și bizantină.
Un lucru interesant e că aici, în orașul grec Histria, a fost bătută prima monedă din metal prețios de pe teritoriul României. Didrahma, făcută din argint, era echivalentul a două drahme.
🪙 Drahma a fost moneda Greciei până în momentul în care a trecut la euro, în anul 2001.
📖 Casa Memorială „Panait Cerna”
Panait Cerna a fost un poet și filosof român, al cărui tată s-a stins încă dinainte de nașterea lui. Astfel, mama i-a oferit prenumele părintelui său, iar mai târziu, poetul și-a semnat poeziile cu „Cerna”, în semn de prețuire pentru satul său natal. Casa în care s-a născut și a crescut alături de frații săi din a doua căsătorie a mamei a devenit muzeu în anii ’60-’70. Fratele cel mai mic al poetului a donat casa, iar apoi aici s-au ținut anual festivități de comemorare și cu tematică literară, în cinstea lui Panait Cerna.
Expoziția casei memoriale include două planuri: (1) cel personal, cu detalii și obiecte ce au aparținut poetului și (2) cel rural, ce vizează obiecte din gospodărie. Pe lângă asta, supraveghetoarea muzeului, Aneta Gugiescu, întreține spațiul din curtea muzeului, unde cultivă viță de vie și legume, pentru a arăta vizitatorilor și acest aspect al vieții de la sat.
🎨 Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă
În localitatea constănțeană Topalu, situată pe malul Dunării, se află unul dintre puținele muzee de artă de la sat din România. Muzeul a fost înființat de Gheorghe Vintilă (1898 -1978), medic ginecolog și colecționar de artă, care și-a donat colecția de tablouri. Numele muzeului este un omagiu adus părinților săi, săteni care au contribuit la viața culturală a satului — un exemplu este fondarea căminului cultural.
Gheorghe Vintilă a adunat opere de artă ale unor artiști români fie consacrați, fie aflați la început de drum. A strâns 228 de lucrări pe care le-a donat Primăriei Topalu și care au intrat ulterior sub administrarea Muzeului de Artă din Constanța, instituție la care el a lucrat ca muzeograf după pensionare.
Ce artiști se regăsesc pe pereții casei părintești a lui Gheorghe Vintilă? Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Corneliu Baba etc.
☦️ Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel
Pentru multă lume Niculițel ar putea fi un nume sonor din sfera viticulturii. Dealurile de aici sunt pântec blând pentru vița de vie scăldată în soare și în vânt, de milenii bune. Nici ploaia nu stă departe de aceste meleaguri. În 1971, în urma unor inundații severe, sătenii au văzut, la răscruce de drumuri, o cupolă. Au reușit să o spargă cumva într-un loc ca să vadă ce era înăuntru: rămășițe umane. Cercetările arheologice desfășurate au concluzionat că o bazilică ar fi fost ridicată, în jurul secolului al V-lea, pe locul în care se afla o criptă cu osemintele a două grupuri de martiri.
Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s și Philippos sunt cei patru martiri ale căror nume stau înscrise în tencuiala criptei, ridicată la finalul secolului al IV-lea. Dedesubt, alți doi martiri au fost îngropați acolo, fără a li se cunoaște identitatea.
În curând, platforma Muzee de la sat va găzdui 10 muzee din zona Dobrogei — acestea din newsletter, alături de alte cinci. Le poți pune pe listă pentru a le vizita în călătoria ta prin județele Tulcea și Constanța sau o să le poți explora în curând, chiar de pe canapea, în mod virtual (și gratuit).
—————————————————
În trecut am mai scris și despre muzee de la sat din Moldova și Muntenia:
- Casa Memorială „Ionel Perlea”, dedicată compozitorului român născut în 1900 la Ograda (Ialomița), îndrăgostit de locurile sale natale;
- Vatra cu dor din Șivița (Galați), o gospodărie creată de la zero de artistul Paul Buța, care vrea să arate tinerilor cum trăiau cândva țăranii din sud-estul României;
- Casa Memorială „Vasile Voiculescu” din satul buzoian Pârscov a poetului care a mărturisit: „Sunt născut la țară, ceea ce socotesc că e cel mai mare noroc din viața mea”.